A fost odata ca-n poveşti, a fost în România
O gaşcă mare de golani ce-au alungat sclavia
Noi nu ne-am confundat nicicând cu "oamenii de bine"
Numiţi şi neocomunişti şi fără de ruşine.
Mai bine haimana, decât trădător
Mai bine huligan, decât dictator
Mai bine golan, decât activist
Mai bine mort, decât comunist.
Vrem libertate, nu comunism şi nici schimbări de formă
Şi de aceea securişti, să nu ne puneţi normă.
Noi nu vrem neocomunism nici neolibertate
"Democraţii" originale şi nici minciuni sfruntate.
Ne-aţi întrebat ce vrem aici, dar ştie toată ţara
Noi susţinem punctul 8 de la Timişoara.
A căzut 473, ce ţinea TVR
Legată-n lanţurile ei, dar tot degeaba e.
Alegeri fără comunişti, fără nomenclatură
Şi nu vă temeţi de golani fără coloratură.
Din cei care-au murit aici, ne-am reîntors năluci
Să nu mai fie cum a fost, măcelul de atunci.
Păi cum, după rock feroviar, era cazul folclorului feroviar - în sensul ideii feroviare în folclorul românesc, ci nu de snoave ale lucrătorilor ceferişti.
ILEANA SĂRĂROIU - UNDE E TÂRGOVIŞTEA ?
În această melodie, autorul ne exemplifică versificat rolul hazardului pe peroane, felul în care generaţiile se ciocnesc şi îşi dau mâna în gări şi cum anume află indivizii veşti de la rude (în mod tacit este implicat vagonul poştal ataşat garniturilor de pasageri). De asemenea, ne arată scene emo(ţionante), folosind şi atipicul: gara este îndeobşte loc al despărţirilor, dar aici autorul ne arată reîntregirea parţială a arborelui genealogic, relaţia soacră-noră.
foto: Wikipedia
Gara Târgovişte
MARIA TĂNASE - TRENULE, MAŞINĂ MICĂ
Acest cântec ne descrie o rută fictivă, Craiova - Piteşti - Bucureşti, dar şi o intrigă a relaţionării umane dintre cetăţeanca Mărioara şi domnul Ionel. Se sugerează o decepţie sentimentală a Mărioarei, decepţie concretizată de aceasta în plan mistic, "Trenule n-ai avea parte, de şuruburile toate" etc, etc - arătându-se subiectivismul şi fuga de răspundere în cazul eşecului amoros. Există şi o posibilă sugestie în privinţa lui Ionel, a caracterului acestuia (escroc sentimental sau afemeiat), dar şi a planului profesional al acestui individ: fie controlor de tren sau mecanic de locomotivă, fie proaspăt încorporat în armată, fie comis voiajor.
Un cântec care, deşi nu este tocmai în categoria folclor, mai degrabă cafe-concert sau ceva, este legat cumva de transportul pe cale ferată urban, mai exact transportul cu tramvaie. Se expune dorinţa cetăţeanului de a ajunge acasă cât mai curând, se pare că din nou cu implicaţii sentimentale. "La o portiţă stă cineva, / Şi mă aşteaptă ca să viu". Totodată, se arată că cetăţeanul implicat în cursa cu tramvaiul locuieşte în mahala, având o cişmea în preajma casei, ceea ce indică modernizarea, eventual o încadrare temporală în epoca feroviară II sau III.
FLORIN VASILICĂ & TELEORMANUL GROUP - VINE TRENUL GREU LA DEAL
O impresionantă poveste de dor şi alean. Soldatul Ionel (posibilă legătură cu persoana din cântecul Mariei Tănase?!) circulă cu trenul militar; este trist, spre deosebire de camarazi. Colonelul îl chestionează în privinţa stării sale, iar Ionel recunoaşte tacit o anume labilitate psihică (nici bine nu a plecat cu trenul, căci deja îi este dor de cei de acasă). Totodată, se subînţelege o anume strategie psihologică militară, legată de sporirea combativităţii prin abstinenţă. Deducem şi că Ionel nu mai avusese relaţii intime cu mândra de mult timp, posibil deloc premarital. Ruşine, Ionel, nu eşti un ins modern! Bravo, Ionel, eşti un om cu principii - dar sper că ai lăsat în civilie aceste principii!!
MARIA BUTACIU - VINE TRENUL DIN ARDEAL
Încă o etalare a transportului militar feroviar. Se observă îndemnul soldatului către mândra lui, dorinţa de a-şi pune o floare la tunică. De asemenea, tânărul ostaş doreşte să poarte acea floricea la uniformă pe parcursul întregului stagiu militar - lucru imposibil, chiar şi în cazul teriştilor. Deducem o lipsă a examinării psihologice minuţioase la încorporare, lipsa unor psihologi de campanie şi, aşa cum se arată în textul melodiei, lipsa unui ofiţer în respectiva garnitură feroviară -
"Vine trenu' din Ardeal Incarcat cu militari Militari si caporali Si-ai nani nani nani na!"
Nu se specifică absolut nimic despre ecartament, lucru oarecum necesar, ştiut fiind că ecartamentul îngust românesc este întâlnit preponderent în Ardeal.
Hai c-am nimerit-o cu folclorul, că e 1 a lu' decembrie. Wikipedia cică:
În România, luna decembrie, popular, se numeşte Undrea. Denumirea de Undrea sau Andrea vine de la faptul că încă se păstrează amintirea Sf. Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie.
Hai să trăim !! Hai la mulţi ani, rumunski !! Hai la mulţi ani, CFR-ule !!!
